CERN şi originea Universului

Corina Lesan la 07 December, 2007

Large Hadron Collider (LHC)Centrul European de Cercetări Nucleare (CERN), cu sediul la Geneva, este puţin cunoscut marelui public. Poate că aceia care au citit romanul “Îngeri şi demoni”, al controversatului Dan Brown, îşi amintesc de el: locul în care este studiată materia şi antimateria. Conform teoriilor actuale, universul timpuriu era umplut în mod egal cu materie şi antimaterie. Ulterior materia s-a separat de antimaterie, iar aceasta din urmă a dispărut.

Din ce este alcătuit Universul? Dacă materia obişnuită reprezintă numai patru până la cinci procente,ce este restul? Sunt câteva întrebări la care CERN caută răspunsuri. În anul 2000 a fost creată Quark-Gluon Plasma, o nouă stare a materiei care exista în primele momente de după Big Bang, având o densitate de aproximativ 20 ori mai mare ca a materiei nucleare. În 2001, a fost evidenţiată violarea parităţii de sarcină (CP violation), prin care se poate explica preferinţa existenţei materiei în raport cu antimateria.

În anul 2008 este prevăzut a intra în funcţiune un megaaccelerator de particule, un fel de maşină a timpului: Large Hadron Collider (LHC), un tunel circular lung de 27 de kilometri, situat la graniţa franco-elveţiană, în apropiere de Geneva, unde va fi recreat ceea ce s-a întâmplat în Univers la o fracţiune de secundă după Big Bangul din urmă cu 13,7 miliarde de ani. Ar putea fi numit şi cel mai rece “fridiger” al planetei, deoarece este realizat pentru a funcţiona la o temperatură de -271°C (zero absolut), temperatură mai scăzută chiar decât cea înregistrată în spaţiul cosmic.

În luna octombrie, CERN a sărbătorit 50 de ani de existenţă. În 1954, prin cooperarea celor 12 state membre la acea vreme (RFG, Belgia, Danemarca, Franţa, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Marea Britanie, Suedia, Elveţia şi Yugoslavia), a fost înfiinţat drept un laborator european de cercetare ştiinţifică în domeniul fizicii nucleare, cu scopul facilitării colaborării ştiinţifice înre ţările membre. Astfel a fost realizat în comun o infrastructură de cercetare imposibil de realizat în mod independent de nici una din aceste ţări.

Celor 12 memebre iniţiale li s-au alăturat pe parcurs Austria (1959), Spania (1961), Portugalia (1985), Finlanda şi Polonia aderă (1991), Ungaria (1992), Cehia şi Slovacia (1993), Bulgaria (1999). Fiecare ţară membră finanţează proiectele CERN, urmând să dispună de descoperirile respective, spre deosebire de ţările care nu sunt memebre şi care nu pot beneficia de informaţiile CERN.

România este singura ţară dintre fostele ţări socialicte care nu este membră CERN, dar, până acum a semnat acordul de cooperare între Guvernul Romaniei şi CERN (2002). În prezent, la CERN lucrează peste 70 de fizicieni si ingineri romani.

Nici un comentariu pana in acest moment.
Poti fi chiar primul foloseste formularul de mai jos.



Lasa un comentariu